Stafidirea, noua salvare a culturilor de rosii

Cultivatorii de legume, in special cei care au si rosii, stiu cel mai bine ce se intampla daca legumele de culoarea sangelui sunt depozitate in conditii care favorizeaza alterarea lor si pierderea proprietatilor atat de folositoare pentru organismul uman. Anual, mii de kilograme de rosii sfarsesc aruncate la animale sau arse pentru a nu fi afectata sanatatea publica si cea a animalelor domestice. Elvetienii au descoperit de curand un leac pentru aceasta risipa: stafidirea.

Exact cum se produc delicioasele stafide, prin stafidirea strugurilor dintr-un anumit soi atent selectionat, asa vor fi conservate si rosiile, existand deja un „prototip” de culoare galbena care pot fi servite chiar si peste cateva saptamani fara a fi niciun risc de imbolnavire. Procesul e natural si apare si la curmale, alte delicioase delicitase cu un continut de zahar urias. Apa dispare din tesuturile si celulele rosiilor si se formeaza zaharuri din ce in ce mai multe. Testele se fac deja pe soluri din Franta, tocmai pentru a se observa cum se comporta culturile pe niste soluri care nu sunt ferite de intemperii. Aruncand un ochi in domeniul cercetarilor biologice, specialistii de azi au evoluat foarte mult si pot determina cu exactitate daca o specie de legume, de exemplu, e fiabila sau nu, doar prin studierea unei singure frunzulite unde se gaseste ADN-ul ei-ca la oameni, se cauta gene specifice care pot prezice ce fel se va comporta o anumita leguma la maturitate si daca pot fi facute experimente pe ea. Desi pare simplu de facut, e foarte greu de pus in practica. Ca idee, doar 15 ani maximum sunt necesari pentru o faza de pretestare si cercetare, comerciantii neaceptand intotdeauna produsele aproape perfecte ale producatorilor care s-au jucat cu natura.

Vorbim asadar de modificari genetice, de alterarea caracterisicilor de baza ale unei specii, de unde si aversiunea fata de mai toate rezultatele unor astfel de cercetari laborioase care, desi par ca vor sa ne faca viata mai frumosa si mai… gustoasa, nu reusesc decat sa ne inspaimante si sa produca, la randul lor, mutatii genetice la nivelul ADN-ului uman-exista studii serioase care sustin ca ingerarea de produse modificate genetic nu duce doar la aparitia unor boli incurabile sau foarte grave, insa pot afecta pana si ADN-ul uman, o caracteristica a corpului uman deosebit de sensibila la orice transformari brutale la care este supusa hrana pe care o consumam.

Comentarii